Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘regine’

“Ultimul vis al Cleopatrei” este cel mai nou volum al lui Christian Jacq tradus în limba română. Cartea a apărut anul acesta la editura All, în traducerea Lilianei Urian şi are 336 pagini. Dacă vreţi să citiţi un fragment, găsiţi câteva pagini aici. Mai jos, descrierea de pe pagina editurii:

“Christian Jacq, cel mai citit scriitor francez din întreaga lume, cu milioane de exemplare vândute şi traduceri în 28 de limbi, spune povestea Cleopatrei, cea mai fascinantă regină a Egiptului.

    Acţiunea se desfăşoară în perioada în care dinastia Ptolemeilor a guvernat Egiptul Antic. Cleopatra a VII-a, suverana „tărâmului iubit al zeilor”, a fost ultima şi cea mai celebră reprezentantă a neamului său. Ea şi-a ales titlul de „Cea care îşi iubeşte patria“, referindu-se la acel Egipt cu trecut glorios, obiect al tuturor visurilor ei. Departe de a se mulţumi cu o viaţă luxoasă în Alexandria, regina concepe planul nebunesc de a-i reda patriei sale forţa şi măreţia. Fără Cezar însă, Cleopatra n-ar fi putut recuceri Egiptul. Fără Cleopatra, Cezar n-ar fi putut stabili o pace durabilă în Orient. Povestea de dragoste pasională se împleteşte cu realitatea acelor vremuri, iar romanul lui Christian Jacq ne poartă pe urmele incredibilei epopei amoroase şi politice pe care o trăiesc cei doi.”
Până vineri la ora 10:00, găsiţi cartea cu preţ redus pe acest site.
ultimul-vis-al-cleopatrei
Advertisements

Read Full Post »

Cronica reginelor Egiptului

De la primele dinastii la moartea Cleopatrei

Autor: Joyce Tyldesley

Traducător: Liana Stan

Editura Rao, 2007

224 pagini, 273 ilustraţii, 173 color

De obicei, când ne gândim la Egiptul antic, ne apar automat în faţa ochilor bărbaţii puternici, curajoşi, veşnic tineri – faraonii. Sunt puţine femeile a căror faimă a reuşit să străbată mileniile până la noi; poate doar Nefertiti şi Cleopatra sunt figuri cât de cât familiare publicului larg.

Şi atunci, de ce o cronică a reginelor Egiptului? Merită oare o astfel de carte să fie scrisă? Şi autoarea îşi pune aceste întrebări, iar răspunsul este, evident, da, căci au existat şi alte regine, înaintea Cleopatrei şi a lui Nefertiti, care şi-au eclipsat chiar soţii şi care merită un loc aparte în istoria Egiptului.

Cu foarte puţine excepţii, reginele Egiptului antic au avut un rol pe cât de discret, pe atât de important: ele reprezentau jumătatea feminină a regalităţii, fără de care aceasta pur şi simplu nu ar fi putut să existe. Regele şi regina alcătuiau un întreg, fiecare parte având atribuţii foarte clare. Pe de o parte, regele, elementul vizibil, trebuia să apere ţara împotriva duşmanilor, să asigure necesarul de hrană al populaţiei, să păstreze contactul cu zeii prin îndeplinirea unor ritualuri; pe scurt, să instaureze si să menţină maat (concept extrem de complex, care s-ar putea traduce prin „ordine, dreptate, adevăr”).

Pe de altă parte, repetarea ritualică a comportamentului primului faraon (mitic), Osiris, era un alt aspect esenţial al maat. Cum în mitul osiriac, un rol semnificativ îl are şi Isis, sora şi soţia lui, tot astfel şi reginei consoarte, uneori şi sora, nu numai soţia regelui, îi revine un rol la fel de important: acela de a se identifica şi în viaţă cu zeiţa Isis şi de a contribui, alături de rege, la menţinerea maat.

Însă Joyce Tyldesley nu ne prezintă doar o cronică a reginelor consoarte, ci şi a reginelor din harem. Aceste femei aveau un rol chiar mai discret decât al celor dintâi, principalele lor atribuţii  fiind asigurarea unui moştenitor atunci când era cazul, precum şi accentuarea diferenţierii dintre rege, o fiinţă semi-divină, care avea dreptul la un harem, şi supuşii lui muritori.

Cronica reginelor Egiptului” este o carte care poate fi citită foarte uşor şi de cei care nu sunt neapărat pasionaţi de istoria Egiptului antic. Stilul simplu şi atractiv al autoarei este completat de tabele şi diagrame care ne prezintă în detaliu arborele genealogic al fiecărei dinastii în parte, astfel încât şirul numeroaselor regine să poată fi lesne urmărit.

Pe lângă articolele care descriu viaţa reginelor despre care se cunosc amănunte, cartea conţine  capitole ample despre cele mai importante regine: Hatschepsut, Tiy, Nefertiti, Nefertari şi, bineînţeles, Cleopatra.

Textul bogat în informaţii se îmbină în modul cel mai fericit cu multe fotografii (color şi alb-negru), planşe, reproduceri, pentru a ne prezenta o imagine de ansamblu a acelor femei influente ascunse adesea în umbra renumelui soţilor lor.

Update: aici puteţi să citiţi câteva pagini din carte.

Read Full Post »