Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘Descoperiri’ Category

2015 începe cu anunţarea unor noi descoperiri în Egipt:

În 4 ianuarie 2015, Mirsolav Barta (din partea Institutului Ceh de Egiptologie) şi echipa sa au găsit mormântul unei regine din dinastia a V-a.

Khentkaus a III-a (sursă foto)

Khentkaus a III-a
(sursă foto)

Regina se numeşte Khentkaus (sau Khentakawess) a III-a şi a trăit în urmă cu 4500 de ani, fiind cel mai probabil soţia regelui Neferefre (2460–2458 î.e.n.). Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât despre regina Khentkaus a III-a nu se ştia nimic, nici măcar că a existat. Mormântul a fost descoperit în Abusir, necropola Regatului Vechi la sud-vest de Cairo, în interiorul complexului funerar al lui Neferefre; în interior, egiptologii au găsit inscripţionate numele şi rangul lui Khentkaus: “soţie a regelui” şi “mamă a regelui”, de unde au dedus că ar fi vorba despre soţia lui Neferefre şi mama lui Menkauhor Kaiu. Pe lângă inscripţii, în mormânt s-au descoperit şi 30 de recipiente din calcar şi aramă.

Neferefre (sursă foto)

Neferefre
(sursă foto)

*

Un localnic din Cairo a descoperit întâmplător ceea ce nu au reuşit zeci de arheologi de-a lungul a 30 de ani: drumul pietruit care lega templul din vale al lui Khufu de Marea Piramidă, acelaşi drum despre care scria Herodot în secolul al V-lea î.e.n.:

Aşa, de pildă, [Kheops] a hotărât ca unii să care pietre din carierele munţilor arabici până la Nil. După ce aceste pietre erau trecute peste fluviu în corăbii, alţi supuşi erau siliţi să le târască până la muntele zis cel libic.

Munca despre care vorbesc o făceau grupuri de câte o sută de mii de oameni, fiecare grup lucrând câte trei luni fără întrerupere. Zece ani a durat construirea drumului pe unde trebuiau târâte pietrele, timp în care poporul a fost copleşit cu astfel de munci. Pe cât socot eu, această lucrare nu este mai puţin însemnată decât piramida însăşi. Drumul are o lungime de cinci stadii5. Lăţimea lui este de zece orghii6 iar înălţimea cea mai mare până la care urcă este de opt orghii. Este făcut din piatră şlefuită, pe care sunt gravate diverse figuri.

Ei bine, a fost nevoie de zece ani pentru a construi drumul acesta şi încăperile subpământene ale dealului deasupra căruia se înalţă piramida. Aceste încăperi Keops şi le-a făcut ca un fel de mormânt pe o insulă, ducând în jurul lor un canal cu apă din Nil.

5  Un stadiu = 184,97 m.
6  O orghie = 1,85 m.

(sursa: http://istorie-edu.ro/istorie-universala/Egipt/egiptSP.html)

Bărbatul a săpat c. 10 metri sub casa aflată în apropiere de Piramida lui Khufu (Kheops), când a dat peste pasajul care face legătura între locuinţa lui şi piramidă. Coridorul este format din blocuri de piatră de 1,5 metri şi este deja studiată de o echipă de arheologi condusă de Kamal Wahid şi trimisă la faţa locului de Ministerul Antichităţilor Egiptene.

coridor piramida 1

Templul, aflat în apropierea Nilului, nu a fost găsit încă, dar coridorul abia descoperit arată că templul s-ar putea afla îngropat sub satul Nazlet el-Samman.

Read Full Post »

Minunile Egiptului

Mic tratat de egiptologie

Ed. Egmont România, 2007

Traducător: Adriana Bădescu

80 pagini

 

Această carte a fost scrisă de Emily Sands pentru nepoţii ei în 1926, cu doar câteva luni înainte să dispară în timpul unei expediţii pe Nil, manuscrisul fiind găsit de un detectiv plecat în căutarea autoarei.

Ceea ce lipseşte altor introduceri în egiptologie este tocmai povestea extrem de interesantă ţesută în jurul cărţii şi al scriitoarei: după cum probabil ştiţi deja, Emily Sands nu a existat cu adevărat, este un egiptolog fictiv, la fel ca plecarea şi dispariţia ei într-o expediţie misterioasă în căutarea mormântului lui Osiris. (Cartea este completată de un site, egyptology1926.com, care vă va redirecţiona către ologyworld.com, de unde puteţi afla mai mult).

Minunile Egiptului” este o carte pur şi simplu frumoasă, plină de iustratii alb-negru şi color superbe şi de pete de cerneală pe hârtia îngălbenită de trecerea timpului, care îi dau înfăţişarea autenticului. Farmecul anilor ’20 este redat şi prin relatarea, la persoana I, a unor evenimente intrate în istoria egiptologiei, precum descoperirea mormântului lui Tutankhamon în 1922.

img_2396

img_2397

Deşi autoarea este fictivă, informaţiile din carte sunt cât se poate de reale, iar menţionarea faptului că Hatshepsut nu a fost singura femeie-faraon (şi nici prima) este un plus.

Subiecte interesante sunt prezentate succint de-a lungul a 30 de lecţii, iar cititorul, indiferent de vârstă, este îmbiat să afle mai mult cu ajutorul jocurilor, autocolantelor minunate de la sfârşitul cărţii, al poveştilor egiptene şi chiar al reţetei delicioase de hummus.

*Trebuie menţionat că în versiunea românească s-au strecurat unele mici greşeli, de exemplu, la p. 51, unde sunt inversate denumirile oraşelor Abydos şi Busiris şi unde lipsesc determinativele pentru oraş şi mişcare. Cu toate acestea, cartea este foarte bine tradusă şi ediţia aceasta este extraordinară, o adevărată încântare pentru ochi.

* Online, cartea se mai găseşte în limba engleză (coperta de mai jos), italiană şi spaniolă.

booksExpress the-egyptology-handbook

img_2394-copy

Detaliu copertă ediţia în limba română

Read Full Post »